O noua lucrare, scrisa de nu mai putin de 43 de oameni de stiinta din diverse discipline, descrie faptul ca intre autism si microbiomul intestinal, imunitatea gazdei, expresia genetica, sistemul nervos si modelele alimentare exista o stransa legatura.
Noua analiza nu confirma cauzele care stau la baza autismului si nici nu identifica subtipuri specifice asa cum au incercat alte cercetari, ci mai degraba dezvaluie un profil intestinal mai generalizat care pare sa fie consistent in randul celor cu Tulburare de Spectru Autist (TSA). Daca acest biomarker crucial poate fi elucidat in cercetari ulterioare, ar putea fi folosit intr-o zi pentru a diagnostica Tulburare de Spectru Autist si a investiga potentiale tratamente.
„Daca aceste cercetari care indica faptul ca microbiomul este implicat in autism pareau acum catva timp a fi un fum, acum avem foc”, spune microbiologul Rob Knight de la Universitatea din California, San Diego. „Putem aplica aceasta abordare in multe alte domenii, de la depresie la Parkinson, la cancer, unde credem ca microbiomul joaca un rol, dar in care nu stim inca exact care este rolul.”
Astazi, oamenii de stiinta stiu ca persoanele cu autism au mai multe sanse de a avea probleme gastro-intestinale, cum ar fi constipatia, diareea, balonarea si varsaturile.
Mai mult, in ultimii ani, cercetatorii au inceput sa gaseasca legaturi intre componenta microbilor din intestinul nostru si tulburarile de neurodezvoltare, cum ar fi Tulburarea de Spectru Autist.
Cu toate acestea, aceasta conexiune nu este intotdeauna consecventa, iar unii experti au sustinut ca nu bacteriile intestinale sunt cele care declanseaza Tulburarea de Spectru Autist, in mod necesar. S-ar putea ca persoanele cu autism sa o inclinatie spre a-si restrictiona dieta printr-o alimentatiei preferentiala, care, la randul sau, influenteaza tipurile de bacterii care persista in tractul digestiv.
Noul studiu incorporeaza 10 seturi de date existente despre autism si microbiom, plus alte 15 seturi de date privind modelele alimentare, metabolismul, profilurile celulelor imune si profilurile de expresie genetica a creierului uman. Autorii analizei spun ca descoperirile lor sporesc „puterea statistica si intelegerea biologica” asupra axei intestin-creier din spatele TSA si ofera „asocieri mai puternice intre microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia creierului si modelele alimentare” decât cele raportate anterior.
Legatura fundamentala dintre intestin si creier este in sine o descoperire relativ noua in stiinta. In 1992, un cercetator a numit intestinul „organul uman neglijat” si a durat pâna in secolul 21 pentru ca termenul „microbiom uman” sa fie conceptualizat corect.
In ultimii ani au fost facute numeroase cercetari asupra trilioanelor de microbi individuali gasiti in intestinele noastre si totusi expertii inca nu sunt siguri cum sa interpreteze rezultatele lor. Pana in prezent, nu este inca clar cum arata un microbiom sanatos, daramite unul atipic.
Exista atat de multe variabile de luat in considerare, mai ales pentru ca modul de comunicare dintre intestin si creier pare a fi o strada cu doua sensuri si datorita faptului ca dieta poate schimba atat de rapid populatia de de bacterii intestinale.
In 1998 omul de stiinta E.R. Bold a formulat prima ipoteza asupra faptului ca microbiomul intestinal anormal poate fi implicat in dezvoltarea TSA. De exemplu, persoanele cu autism au prezentat mai multe specii de bacterii Clostridium si Ruminococcus in scaun decat cele care nu sufera de acest sindrom.
Studiul actual si legatura dintre autism si microbiomul intestinal
Analiza actuala incearca compararea datelor existente despre intestin si despre TSA. Pentru fiecare set de date, echipa de cercetare a proiectat un algoritm de imperechere a datelor despre indivizi autisti si neurotipici in funcție de varsta si sex. Cercetatorilor au analizat simultan diferentele dintre microbii intestinali la peste o mie de indivizi. In cele din urma, autorii au gasit semne majore ale autismului in anumite cai metabolice care au fost asociate cu dieta, expresia genelor si anumiti microbi intestinali.
Mai mult, acesti microbi au fost similari cu cei identificați printr-un studiu recent pe termen lung privind transplanturile fecale in randul a 18 copii cu TSA. Pe parcursul a 2 ani, participanții au aratat imbunatatiri continue ale simptomelor gastrointestinale si comportamentale, pe baza scalei cel mai frecvent utilizata pentru a evalua simptomele TSA.
Impreuna, descoperirile sugereaza un rol potential al microbiomului in imbunatatirea simptomelor autismului, desi nu este inca clar modul in care aceste modificari intestinale ar putea avea legatura cu modificarile reale ale creierului.
„Am reusit sa armonizam date aparent disparate din diferite studii si sa gasim un limbaj comun cu care sa le unim”, explica Jamie Morton, care a lucrat la lucrare in calitate de biostatistician la Simons Foundation, o organizatie caritabila care finanteaza cercetarea biomedicala.
„Prin aceasta, am reusit sa identificam o semnatura microbiana care distinge persoanele autiste de cele neurotipice in multe studii. Dar punctul mai important este ca, in viitor, avem nevoie de studii solide pe termen lung care sa analizeze cat mai multe seturi de date posibil si sa inteleaga cum acestea. schimbare atunci cand exista o interventie [terapeutica]”.
Studiul a fost publicat in Nature Neuroscience.
Corpul tău poate avea nevoie de jutor pentru imunizare. Poți să îi crești imunitatea folosind produsele USANA. Vizitează magazinul sau contactează-mă pentru mai multe detalii.