Articolul acesta nu se dorește a fi unul despre modalitățile de tratament în stările de gripă. În cele ce urmează voi detalia câteva informații de baza, importante: ce este, care sunt simptomele, cum se răspândește, gripa sezonieră, cine este predispus la a se îmbolnăvi, complicații ce pot apărea și cum puteți să preveniți. Pentru tratament adresați-va medicului dumneavoastră, care va putea să vă faca recomandările necesare.
Ce este gripa (influenza)?
Gripa este o boală contagioasă respiratorie cauzată de virusul gripei, care afectează nasul, gâtul și uneori plămânii. Poate provoca boli ușoare până la severe și, uneori, poate duce la moarte. Unul dintre modurile de prevenție este vaccinarea antigripală în fiecare an, însă există și alte metode de tratament. Doar medicul, în urma unor investigații, poate să vă facă recomandările necesare.
Virusurile gripale sunt în acest moment împărțite in 4 (patru) categorii. Virusurile A și B circulă și provoacă epidemii sezoniere de boală
- Virusurile de tip A (gripa de tip A): sunt clasificate în continuare în subtipuri în funcție de combinațiile dintre hemaglutinină (HA) și neuraminidază (NA), proteinele de pe suprafața virusului. În prezent, la om circulă virusurile gripale de subtip A(H1N1) și A(H3N2). A(H1N1) este, de asemenea, scris ca A(H1N1)pdm09, deoarece a provocat pandemia în 2009 și a înlocuit ulterior virusul gripal sezonier A(H1N1) care circulase înainte de 2009. Se știe că numai virusurile gripale de tip A au provocat pandemii.
- Virusurile gripale B nu sunt clasificate în subtipuri, dar pot fi împărțite în linii. Virusurile gripale de tip B care circulă în prezent aparțin fie liniei B/Yamagata, fie B/Victoria.
- Virusul gripal C este detectat mai rar și provoacă de obicei infecții ușoare, deci nu prezintă importanță pentru sănătatea publică.
- Virusurile gripale D afectează în primul rând bovinele și nu se știe dacă infectează sau provoacă boli la oameni.
Simptome
Virusul poate provoca boli ușoare până la severe și, uneori, poate duce la deces. Simptomele apar de obicei brusc. Persoanele afectate simt adesea câteva sau toate aceste simptome:
- febră sau simptome de frisoane
- gât uscat și durere în gât
- nas care curge sau înfundat
- dureri musculare sau corporale
- dureri de cap
- oboseala
- unii oameni pot avea vărsături și diaree, deși acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.
Este important de menționat faptul că nu orice stare gripală se manifestă prin febră sau că fiecare persoană care a contactat virusul va face febră.
Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de febră, tuse (de obicei uscată), dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare de rău severă (senzație de rău), dureri în gât și secreții nazale bogate. Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni. Majoritatea oamenilor se recuperează de febră și alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita îngrijiri medicale.
Cum se răspândește?
Gripa sezonieră se răspândește cu ușurință, cu transmitere rapidă în zonele aglomerate, inclusiv școli și case de bătrâni. Când o persoană infectată tușește sau strănută, picăturile care conțin viruși (picături infecțioase) sunt dispersate în aer și se pot răspândi până la un metru și infectează persoanele aflate în imediata apropiere care inspiră aceste picături. Virusul poate fi răspândit și de mâinile contaminate cu virusuri gripale. Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-și acopere gura și nasul cu un șervețel atunci când tusesc și să se spele regulat pe mâini.
În zonele temperate, epidemiile sezoniere apar mai ales în timpul iernii, în timp ce în regiunile tropicale, pot apărea pe tot parcursul anului, provocând focare mai neregulate.
Timpul de la infecție până la boală, cunoscut sub numele de perioada de incubație, este de aproximativ 2 zile, dar variază de la una la patru zile.
Cine este predispus?
Toate grupele de vârstă pot fi afectate, dar există grupuri care sunt mai expuse riscului decât altele
- Persoanele cu risc mai mare de a dezvolta boli severe sau complicații atunci când sunt infectate sunt: femeile însărcinate, copiii sub 59 de luni, persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale cronice (cum ar fi boli cronice cardiace, pulmonare, renale, metabolice, de neurodezvoltare, hepatice sau hematologice) și persoane fizice cu afecțiuni imunosupresoare (cum ar fi HIV/SIDA, primirea de chimioterapie sau steroizi, sau malignitate).
- Lucrătorii din domeniul sănătății prezintă un risc ridicat de a dobândi infecția cu virusul gripal din cauza expunerii crescute la pacienți și riscul de răspândire în continuare, în special la persoanele vulnerabile.
Complicații
Complicațiile ce pot apărea datorită gripei pot include pneumonie bacteriană, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor și agravarea afecțiunilor medicale cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astmul sau diabetul.
Diagnostic
Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate clinic. Cu toate acestea, în perioadele de activitate gripală scăzută și în afara situațiilor de epidemie, infectarea altor virusuri respiratorii de ex. Rinovirusul, virusul sincițial respirator, paragripa și adenovirusul se pot prezenta și ca boală asemănătoare gripei, ceea ce face dificilă diferențierea clinică a gripei de alți agenți patogeni.
Colectarea probelor respiratorii adecvate și aplicarea unui test de diagnostic de laborator sunt necesare pentru a stabili un diagnostic definitiv. Colectarea, depozitarea și transportul corespunzătoare a probelor respiratorii reprezintă primul pas esențial pentru detectarea în laborator a infecțiilor cu virusul gripal. Confirmarea de laborator a virusului gripal din gât, secreții nazale și nazofaringiene sau aspirat sau spălări traheale este efectuată în mod obișnuit utilizând detectarea directă a antigenului, izolarea virusului sau detectarea ARN-ului specific gripei prin reacția în lanț a polimerazei-transcriptază inversă (RT-PCR). Diverse îndrumări privind tehnicile de laborator sunt publicate și actualizate de Organizația Mondială a Sănătății.
Testele de diagnosticare rapidă a gripei (RIDT) sunt utilizate în mediile clinice, dar au o sensibilitate mai mică în comparație cu metodele RT-PCR și fiabilitatea lor depinde în mare măsură de condițiile în care sunt utilizate.
Prevenție
Este foarte important să aveți grijă de sistemul dumneavoastră imunitar. O alimentație sănătoasă, exerciții fizice, hidratarea corectă, suplimentarea cu vitamine și antioxidanți (atunci când e nevoie) vă poate ajuta la prevenirea stărilor gripale sau, daca deja sunteți afectați de virusul gripei, să treceți mai ușor peste perioadele neplăcute.
Aflați mai multe despre obiceiurile simple de a crește imunitatea în articolul de aici.
De asemenea, există tratamente naturiste pentru ajutor în prevenție dar si pentru ajutor în ameliorarea stărilor gripale.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea, ca fiind cel mai eficient mijloc de prevenție. Sunt disponibile vaccinuri sigure și eficiente și au fost utilizate de mai bine de 60 de ani. Imunitatea la vaccinare scade în timp, astfel încât vaccinarea anuală este recomandată pentru a proteja împotriva gripei. Vaccinurile gripale inactivate injectate sunt utilizate cel mai frecvent în întreaga lume.
In randul adultilor sanatosi, vaccinul antigripal ofera protectie, chiar si atunci cand virusurile circulante nu se potrivesc exact cu virusurile vaccinate. Cu toate acestea, în rândul vârstnicilor, vaccinarea antigripală poate fi mai puțin eficientă în prevenirea bolilor, dar reduce severitatea bolii și incidența complicațiilor și a deceselor. Vaccinarea este importantă în special pentru persoanele cu risc crescut de complicații ale gripei și pentru persoanele care trăiesc cu persoane cu risc crescut sau care au grijă de acestea.
Pe lângă vaccinare și tratamentul antiviral, managementul sănătății publice include măsuri de protecție personală precum:
- Spălarea regulată a mâinilor cu uscare adecvată a mâinilor
- Igienă respiratorie bună – acoperirea gurii și a nasului atunci când tușiți sau strănutați, folosiți șervețele și aruncați-le corect
- Autoizolare precoce a celor care se simt rău, febril și au alte simptome de gripă
- Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave
- Evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii
Tratament
Există medicamente antivirale gripale care pot fi folosite pentru a trata boala gripală. Medicul dumneavoastră va putea să vă facă recomandările necesare.
Pentru mai multe informații citiți articolele de pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății și Centrul de Control și Prevenție a Bolilor. Informații la zi despre numărul de infecții cu virusul gripal în România pot fi vizualizate pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică.
Corpul tău poate avea nevoie de jutor pentru imunizare. Poți să îi crești imunitatea folosind produsele USANA. Vizitează magazinul sau contactează-mă pentru mai multe detalii
