Cele cinci simțuri ale corpului uman (auzul, văzul, simțul tactil, gustul și mirosul) determină modul în care ne conectăm cu mediul înconjurător și ne permit să luăm decizii în modul în care interacționăm cu acesta și cu persoanele din jurul nostru.
Dacă în articolele anterior v-am oferit informații despre auz și simțul tactil, în articolul curent vom discuta despre gust și modul în care ne afectează gustul sănătatea și viața.
De cele mai multe ori, când vorbim despre mâncare și băutură, avem senzația de umezire a gurii. Românii chiar au și o vorbă despre acest lucru, dacă discutia este despre ceva delicios: „Îmi plouă în gură!”. Simțul gustului permite creierului să primească informații despre alimentele pe care le consumi. Pe măsură ce mâncarea este mestecată și amestecată cu salivă, limba este ocupată cu colectarea datelor senzoriale despre gustul alimentelor.
Umflăturile minuscule de pe toată limba sunt responsabile de transmiterea gusturilor către creier. Aceste mii de umflături situate pe limbă (dar și pe epiglotă) sunt numite papilele gustative. În fiecare săptămână, papilele gustative noi le înlocuiesc pe cele vechi, pentru a vă menține simțul gustului funcțional. Există între 2000 si 5000 de papile gustative situate în spatele și în partea din față a limbii. Altele sunt situate în cerul gurii, pe lateral și în gât, fiecare dintre ele având între 50 și 100 de celule receptoare de gust.
În centrul acestor papile gustative se află 40-50 celule gustative specializate. Moleculele din alimentele tale se leagă de aceste celule specializate și generează impulsuri nervoase. Creierul tău interpretează aceste semnale într-o zonă numită cortex gustativ, astfel încât să știi ce gust are mâncarea. Gustul, împreună cu mirosul și cu ajutorul nervului trigemen fac ca aromele și savoarea alimentelor consumate să fie interpretate și catalogate.
În timpul meselor sau al gustărilor, creierul tău primește constant informații despre alimentele pe care le consumi. Gusturile din diferite feluri de mâncare și ingrediente sunt combinate pe măsură ce mesteci și înghiți. Fiecare gust simțit de limbă ajută creierul să perceapă aroma mâncării. Când servești următoarea masă, vezi dacă poți identifica fiecare dintre cele cinci gusturi, pe măsură ce mănânci. Îți vei da seama cât de important este creierul tău în interpretarea gustului și a face ca aroma mâncării să iasă în evidență.
Tipuri de gust
Există cinci gusturi de bază simțite de limba ta și trimise la creier. Acestea sunt dulce, acru, amar, sărat și umami.
Gustul dulce este de obicei privit ca o senzație de plăcere și este produs de prezența zaharurilor și a substanțelor care imită zahărul. Gusturile acre provin din alimentele acide, precum citricele și oțetul. Sarea și alimentele bogate în sodiu creează gusturi sărate. Gustul amar este unul dintre cele mai sensibile gusturi și mulți o percep ca fiind neplăcut sau dezagreabil, dar uneori este de dorit și adăugat în mod intenționat prin intermediul diferiților agenți amari. Alimentele și băuturile amare obișnuite includ cafeaua, cacao neîndulcită, varza, cojile de citrice, păpădia. Umami este un gust apetisant și poate fi identificat în brânză și sos de soia. Este un cuvânt împrumutat din japoneză care înseamnă „aromă bună” sau „gust bun”. Umami este considerat fundamental pentru multe bucătării din Asia de Est.
O teorie acceptată anterior despre gust era că pe limbă existau regiuni dedicate fiecăruia dintre cele cinci gusturi. Acest lucru nu mai este considerat ca adevărat. În schimb, cercetările actuale arată că fiecare gust poate fi detectat în orice punct al limbii.
Alte senzații simțite de limbă
Pe lângă gust limba percepe și alte senzații pe care, uneori, le asociem cu gustul.
- picant sau fierbinte: substanțe precum etanolul și capsaicina provoacă senzație de arsură prin inducerea unei reacții a nervului trigemen împreună cu recepția normală a gustului. Această senzație nu apare la nivelul papilelor gustative.
- rece: unele substanțe activează receptorii trigemeni reci chiar și atunci când nu sunt la temperaturi scăzute. Această senzație de „răcorire” sau „mentă” poate fi degustată în mentă și este declanșată de substanțe precum mentol, anetol, etanol și camfor.
- amorțire: anumite mirodenii, precum piperul Sichuan, produc o senzație de amorțire a limbii, atunci când sunt consumate
- astringenţă: unele alimente, precum fructele necoapte conțin taninuri sau oxalat de calciu, care provoacă o senzație astringentă a membranei mucoase a gurii. Exemplele includ ceaiul, vinul roșu sau rubarba.
- senzația metalică: un gust metalic poate fi cauzat de alimente și băuturi, de anumite medicamente sau de umpluturi dentare de amalgam. În general, este considerată o aromă dezactivată atunci când este prezentă în alimente și băuturi.
- senzația de grăsime: cercetări recente relevă un potențial receptor al gustului numit receptor CD36 care a fost văzut ca un posibil receptor al gustului lipidic, deoarece se leagă de moleculele de grăsime (mai precis, acizi grași cu lanț lung). Există însă debateri pe această temă.
- kokumi: aromă întreagă sau bogată, descrie compușii din alimente care nu au gustul lor propriu, dar îmbunătățesc caracteristicile atunci când sunt combinați
- temperatura: poate fi un element esențial al experienței gustative. Căldura poate accentua unele arome și diminua altele, variind densitatea și echilibrul unei substanțe.
- amidon: un studiu din 2016 a sugerat că oamenii pot gusta amidonul (în mod specific, un oligomer de glucoză) independent de alte gusturi, cum ar fi dulceața. Cu toate acestea, nu s-a găsit încă un receptor chimic specific pentru acest gust.
Vârsta și probleme legate de gust care pot apărea pe parcusul vieții
Oamenii încep să piardă din gust după vârsta de 50 de ani. Acest lucru se datorează pierderii de papile gustative și a producției din ce în ce mai mici de salivă. Pe lângă pierderea gustului odată cu înaintarea în vârstă, de-alungul vieții pot apărea diferite probleme legate de percepția gustului, precum:
- ageuzie (pierderea completă a gustului)
- hipogeuzie (simțul gustului redus)
- disgeuzie (modificare a gustului)
- hipergeuzie (simțul gustului anormal sporit)
Virusurile pot provoca, de asemenea, pierderea gustului. Aproximativ 50% dintre pacienții cu SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19) prezintă un anumit tip de tulburare asociată cu simțul mirosului sau gustului, inclusiv ageuzia și disgeuzia. SARS-CoV-1, MERS-CoV și chiar gripa (virusul gripal) pot, de asemenea, perturba olfacția.
Dacă vrei să afli mai multe despre limbă și sănătatea ei citește articolul de aici.
Faceți tot ce puteți pentru a vă ajuta corpul să rămână sănătos !
Corpul tău poate avea nevoie de ajutor pentru imunizare. Poți să îi crești imunitatea folosind produsele USANA. Vizitează magazinul sau contactează-mă pentru mai multe detalii la telefon: +40.723.289.535 – Ana Maria Preda
